2 Jan 2012

Fashion-retro-spectiva 2011

Cica e de bun augur sa faci un rezumat al anului, asa cam spre sfarsit...Eu, una, am intarziat, ca de obicei, astfel imi rezerv dreptul sa ma descarc cu o zi intarziere. Sa purcedem, deci:
2011 a fost un an bun, asta impotriva tuturor instabilitatilor socio-politice locale. In 2011 am cunoscut si am pierdut oameni, care mai apoi s-au dovedit a fi simpli trecatori, trimisi de undeva ca sa-mi predea "lectia", adevarata esenta a prieteniei ramane la fundul sitei atunci cind ramasitele se strecoara.
In legatura cu asta, in 2011 am iertat un om, am reusit...nu, doi oameni.
In 2011 am reusit sa acord mai putina atentie comentariilor si stiti voi..au fost multe, definitiv nu ai cum sa le ignori, altfel te declari automat insensibil. Fiecare dintre noi are o frustrare sau un complex, nu exista oameni liberi, by default, iar asta le explica pe toate.
Am realizat in repetate randuri ca exista mai multe cai, iar tu mergi constiincios pe a ta, daca te duce capul.
Vorbind despre cai, in 2011 blogul asta "si-a scos investitia", trecand in faza practica. In mod paradoxal(referindu-ma la denumire), The NoName Fashion Blog a devenit un brand a carui imagine sunt ideile si cuvintele, nu doar aparentele materiale. Fara falsa modestie...
Am facut un superb pictorial pentru revista Vkus Jizni, am incercat sa spunem, impreuna cu echipa, ca un nud trebuie sa dezgoleasca emotii inainte de toate...
Spre sfarsitul verii m-am aventurat intr-un proiect care mi-a furat vreo cateva kg, jur ca aveam nevoie:)Am invatat nitel design grafic:
421 de like-uri, vorbind in termeni facebookieni si mai mult de jumatate de colectie Snobbish Breakfast vanduta ca painea calda.
La cerere, peste 0 luna, am adus si colectia de toamna. Acelasi rezultat. Dupa, evenimentele feișn au inceput sa apara ca ciupercile dupa ploaie. Tot acolo am purtat prima creatie a bunul meu prieten Oleg Moscal:
In 2011 am realizat ca atunci cind faci ceva relativ bine, nu ai cum sa nu te pomenesti cu oameni lipsiti de inspiratie si idei proprii, care sa te copie. Concluzia? E de bine pentru ca: 1. tu esti cel care da tonul; 2. asa-zisii tai elevi nu o vor face mai bine in lipsa now-how-ului pentru ca efectiv nu au cum.
Intre timp, m-am incercat si in rolul de style blogger, a fost bine, as face-o mai des, doar sa am timp si sa fiu mai organizata.
Am primit o sumedenie de mesaje din partea cititorilor mei, majoritatea in cautare de sfaturi-imbucurator, sper ca am fost de folos si am reusit sa raspund la toate.
Am vorbit personal cu unul dintre proprietarii imperiului Benetton iar de la el am aflat ca cel mai important lucru in viata este cu adevarat fericirea de a face ceea ce-ti doresti.
Am invatat ca afacerile si prietenia nu se impaca.
Am mai invatat ca orice munca/idee/serviciu este o investitie pretioasa si trebuie recompensata.
Am inceput sa constientizez valoarea imaginii si a reputatiei, astfel am renuntat la oferte si la proiecte dubioase, in urma carora aceasta valoare ar fi scazut. Beneficiile materiale de moment nu sunt o investitie in viitor. Verticalitatea, cu riscul de a parea incapatanare-da! Si mi-a fost greu sa iau decizii...
M-am indragostit de Tom Ford...La modul abstract, desigur. Am fost la New York prin expozitia Savage Beauty, proslavite fie caile internetului.




Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...